Pagina de astronomie a amatorilor mureseni

Jurnal de constructie telescop dobson 38cm

Dupa aproximativ 3 ani si jumatate de la demararea proiectului de constructie a ultimului nostru telescop cu oglinda de 25cm (10 inch) am considerat ca este timpul sa mai facem un pas inainte si sa abordam un proiect mai ambitios, de construire a unui telescop mai performant, cu o oglinda mai mare. Ca urmare a cunostintelor dobandite pana acum, impreuna cu experienta acumulata dupa cateva constructii reusite, am stabilit ca diametrul oglinzii noului nostru telescop sa fie de aproximativ 40cm. Dupa cateva esuari de procurare a discului de sticla salvarea a venit tot din partea prietenului nostru Alin Tolea. Cu ajutorul lui Alin am reusit sa procuram din SUA un blank cu diametrul de 14,7 inch (37,4cm) dintr-o sticla mai speciala si anume cuartz (fused silica cuartz) impreuna cu abrazivii si materialele aferente constructiei oglinzii. Cuartzul este o sticla mai speciala, fiind mai dura si mai rezistenta din punct de vedere mecanic ca sticla obisnuita. De aceea, pentru obtinerea unei suprafete care sa respecte criteriile de calitate optice, grosimea cuartzului nu trebuie sa fie la fel ca si a sticlei obisnuite. Folosirea unei sticle (cuartz) de grosime redusa are urmatoarele avantaje: greutate mica, rezistenta mecanica echivalenta cu o sticla mult mai groasa, racire mai rapida a oglinzii (se poate trece la observatii mai repede decat in cazul unui telescop obisnuit), punct de topire de 2 ori mai inalt ca pyrex (coeficientul de dilatare este de aprox. 7 ori mai redus decat al pyrexului). Pentru usurinta in utilizare si transportarea cat mai usoara la locul de observatii, telescopul va fi construit dupa modelul 15" Ultra Compact de la Obsession Telescopes


Blank fused silica cuartz 14,7 inch (37,4cm)	Comparatie – blank 14,7“ si un CD

Diametru blank– 374mm
Grosime – 20mm
Greutate - aprox. 4.5 kg
Material: fused silica (cuartz)
Curbura – pregenerata la F/5.1 (distanta focala ~1900mm)

Cea mai importanta piesa intr-un instrument astronomic este obiectivul acestuia, in cazul nostru oglinda principala. Cu cat diametrul obiectivului este mai mare, cu atat instrumentul va aduna mai multa lumina, permitand observatorului sa patrunda mai adanc in spatiul cosmic. Prima faza a proiectului o constituie realizarea oglinzii principale.
Pentru realizarea suprafetei optice a oglinzii avand curbura pregenerata la F/5.1 sunt necesare urmatoarele operatii:

Finisare cu abrazivi de diferite granulatii pentru reducerea rugozitatii suprafetei si obtinerea unei sfere perfecte;
Polizare cu oxid rosu de fier sau oxid de ceriu pentru redarea luciului caracteristic sticlei;
Parabolizarea suprafetei optice. Parabolizarea este indispensabila in acest caz (F/5.1). In caz contrar calitatea imaginilor observate prin telescop va avea de suferit.

Detalii privind pasii si metodele de lucru pentru construirea unei oglinzi se pot citi in sectiunea articole - Oglinda telescop. Cei care doresc mai multe detalii ne pot scrie la adresele de mail mentionate in sectiunea despre noi.

07.05.2008 - START proiect

12.05.2008 - procurare materiale pentru turnarea matritei (uneltei pentru finisarea suprafetei oglinzii).

La realizarea operatiei de finisare trebuie avut in vedere procurarea unui disc de sticla de acelasi diametru dar care sa aiba suprafata convexa, si curbura sa se potriveasca cu cea a oglinzii. Unii opticieni recomanda realizarea unei matrite de metal, convexitatea realizandu-se la strung sau la masina cu comanda numerica (CNC).

O metoda simpla, folosita pe scara larga de constructorii amatori de oglinzi consta in realizarea matritei din ghips. In momentul de fata (mai 2008) acesta se poate procura de la magazinele de constructii la pretul de aprox. 2,5 lei/2kg. Dupa turnarea matritei si uscarea acesteia (care poate dura pana la cateva saptamani), se va aplica pe toate suprafetele lac nitro pentru a o proteja de actiunea distructiva a apei in timpul finisarii. Pentru operatia de finisare, pe suprafata convexa a matritei se vor lipi placute de ceramica cu diametrul de 1" pentru oglinzi cu diametrul mic si mediu si placute de 2" pentru oglinzi mai mari. Acestea se pot procura "de afara", insa pot fi obtinute si prin taierea unei faiante obisnuite de baie.

13.05.2008 - turnarea matritei de ghips (ipsos)

Pentru realizarea matritei am folosit 4kg de ghips si 3 l de apa. Ghipsul trebuie bine amestecat cu apa, pana se obtine o pasta omogena, de consistenta unei vopsele pe baza de ulei (deci cat mai fluid). Sticla (oglinda) se aseaza pe o suprafata cat mai plana, se acopera cu celofan pentru impachetat alimentele (pentru a evita lipirea ghipsului) iar in jurul ei se infasoara un inel de carton, rezistent la apa, care se va fixa cu banda adeziva. Inaltimea inelului trebuie sa depaseasca de cel putin 2 ori grosimea sticlei. In cazul oglinzii de 37,4cm grosimea matritei de ghips va trebui sa fie de minim 3cm pentru a evita deformarea acesteia in timpul finisarii/polizarii. Ghipsul se va prepara intr-un recipient suficient de mare, de exemplu o galeata. In cazul meu am folosit 3 l de apa pentru 4 kg de gips. Ghipsul se toarna usor in galeata si se amesteca continuu cu un bat. Pasta fluida de ghips se toarna repede peste oglinda deorece se intareste rapid. Dupa turnare, sticla trebuie miscata (agitata) usor, pentru a permite bulelor de aer prinse in interior sa fie evacuate si pentru ca ghipsul sa se distribuie uniform pe toata suprafata blankului de sticla..


Sticla pregatita pentru realizarea matritei. Dupa acoperirea suprafetei cu celofan pentru impachetat alimente, in jurul blankului se infasoara un inel de carton care se fixeaza cu banda adeziva. Ghipsul se prepara intr-un recipient suficient de mare, de exemplu o galeata veche. Procurati din timp suficient ghips pentru a realiza o matrita cu grosimea egala cu aprox. 1/10 din diametrul sticlei.	Ghipsul trebuie sa fie cat mai fluid, pentru a adera bine la suprafata concava a oglinzii. Turnarea se face rapid, pentru a evita intarirea prematura. Inelul de hartie poate fi desprins dupa circa 5 minute de la turnare, nu inainte insa de a testa cu degetul duritatea ghipsului turnat.

Inelul de hartie a fost desprins. Urmeaza desprinderea matritei de pe oglinda, operatie care se face cu grija pentru a evita deformarea acesteia sau spargerea discului de sticla. Se aplica o presiune usoara, laterala pana cand matrita este indepartata mai mult de 2/3 din suprafata oglinzii apoi se ridica usor dintr-o parte.	Abrazivii pregatiti: SIC80, 120, 220, 320, 500, WAO25, 15, 9, 5 folositi pentru finisare si oxidul de ceriu care va fi folosit in faza finala, pentru polizarea oglinzii. Placutele de ceramica si abrazivii au fost comandati din SUA prin intermediul lui Alin.

04.06.2008 – am dat ultimele straturi de lac pe matriţă. Între timp am pregătit plăcuţele de ceramică şi le-am aşezat pe suprafaţa concavă a oglinzii. Pentru a avea spaţii egale între plăcuţe am folosit despărţitoare din cauciuc pentru gresie cu lăţimea de 6mm.

06.06.2008 -am pregătit matriţa pentru operaţia de lipire a plăcuţelor ceramice. După o scurtă testare a impermeabilităţii uneltei am trecut la lipirea pătratelor de ceramică. Pentru lipire am folosit aceeaşi metodă ca in cazul oglinzii de 25cm, si anume plăcuţele au fost aşezate cu faţa în jos pe suprafaţa concavă a oglinzii, iar apoi pe spatele fiecărui pătrăţel am aplicat o picătură de vopsea pe bază de ulei. Operaţia a durat mai mult de 20 de minute, iar la sfârşit, matriţa a fost aşezată cu faţa convexă peste plăcuţe.


Placutele sunt pregatite pentru lipire	Lipirea s-a derulat deocamdata cu succes. Unealta si oglinda sunt lasate cateva zile pentru a permite vopselei sa se usuce.

A. Degrosarea oglinzii

In mod normal degrosarea este folosita pentru generarea curburii dorite in cazul unei oglinzi sau lentile. In cazul nostru sticla a venit cu curbura pregenerata la F/5.1, fiind generata cu o unealta automatizata. Avantajul unui blank care are curbura pregenerata este enorm, practic se scurteaza foarte mult timpul necesar slefuirii unei oglinzi, degrosarea fiind operatia care necesita timp si munca bruta. Degrosarea se va folosi in acest caz pentru a permite matritei sa copieze fidel curbura oglinzii (toate placutele sa intre in contact cu oglinda), precum si pentru a atenua urmele lasate de unealta folosita la generarea curburii.

17.06.2008 - am realizat primele reprize de lucru cu abraziv SIC nr.80. Pentru a ma asigura de bunul mers al lucrului, am desenat pe placutele matritei si pe oglinda diferite figuri geometrice si in timpul lucrului am urmarit modul in care se uzau zonele pe care erau desenate. Deocamdata, curbura matritei se potriveste bine cu cea a oglinzii, formele desenate au disparut aproape uniform. Pana in prezent am realizat circa 16 reprize MOT (oglinda deasupra). Urmele ramase pe oglinda de la generarea curburii inca persista, asa ca mai este nevoie de cateva reprize de lucru.


Inainte de inceperea slefuirii, pe placutele de ceramica ale uneltei au fost desenate diferite figuri geometrice, in cazul de fata s-au trasat diagonalele patratelor. Acest lucru este necesar, pentru a putea evalua calitatea matritei. In cazul in care matrita a fost corect realizata (toate placutele ceramice intra in contact cu suprafata oglinzii), figurile desenate trebuie sa dispara in mod uniform dupa cateva reprize de lucru.	La fel s-a procedat si in cazul oglinzii. Aici au fost desenate cateva raze si cercuri concentrice. Daca operatia de realizare a matritei a fost realizata cu succes, si in acest caz figurile desenate se vor uza uniform, semn ca oglinda intra in contact cu matrita pe toata suprafata.

Primele reprize au fost realizate intr-un post de lucru improvizat pe balcon, folosind un scaun de bucatarie. Pentru a asigura planeitatea suprafetei de lucru, si pentru ca matrita sa se sprijine cu toata suprafata pe bancul de lucru, am folosit un covor gros pe care l-am asezat intre scaun si matrita.	Dupa 16 reprize de lucru cu oglinda deasupra, majoritatea patratelor de ceramica au redevenit albe. Lucrul trebuie sa continue pana cand toate patratele intra in contact cu suprafata oglinzii. Dupa ce toate placutele redevin curate, se repeta operatia de desenare si se reia slefuirea.

19.06.2008 - azi am realizat in total 30 de reprize de lucru cu abraziv SIC nr.80 (din care 18 MOT si 12 TOT). Am folosit curse centru peste centru cu oglinda deasupra si oglinda dedesupt alternand reprizele la intervale de cate 15-20 de minute. Placutele sunt in intregime in contact cu suprafata oglinzii. Lucrul cu abrazivul SIC80 trebuie sa mai continue deoarece pe oglinda mai persista urmele uneltei cu care a fost generata curbura.


Matrita si oglinda pregatite pentru o repriza de lucru.	In timpul lucrului, trebuie avut grija ca praful abraziv sa fie raspandit pe toata suprafata matritei, si sa nu se lucreze fara apa, deoarece in acest caz pot aparea defecte pe oglinda.

Dupa cele 30 de reprize oglinda a redevenit curata pe toata suprafata. Urmele ramase de la generarea curbei sunt aproape invizibile	Figurile desenate pe matrita au disparut in totalitate, semn ca toate placutele au intrat in contact cu suprafata oglinzii

21.06.2008 - am realizat in total 62 de reprize de lucru cu abraziv SIC nr.80 din care 30 cu oglinda deasupra (MOT) si 32 cu matrita deasupra (TOT). Am folosit aceleasi curse centru peste centru. Curbura placutelor si a oglinzii se potrivesc perfect, astfel ca voi trece la finisare, folosind urmatorul abraziv si anume SIC120. Urmele ramase pe suprafata oglinzii de la generarea curburii au devenit invizibile, iar "accidentele" lasate de abrazivul SIC80 sunt uniforme pe toata oglinda. Faza de degrosare a oglinzii s-a incheiat.

B. FINISAREA

Finisarea este operatia prin care oglinda se aduce la forma unei sfere cat mai perfecte inlaturand in acelasi timp accidentele produse la degrosare. Operatia se face in mai multe etape trecand la abrazive din ce in ce mai fine. Trecerea de la un abraziv brut la unu fin se realizeaza etapizat si numai dupa o inspectie atenta a suprafetei oglinzii. Practic, accidentele de pe suprafata oglinzii trebuie sa fie uniform distribuite si sa aiba aceeasi dimensiune.

30.06.2008 - am inceput finisarea cu abrazivul SIC nr.120. Am efectuat 14 reprize cu oglinda deasupra (MOT) si 25 de reprize cu matrita deasupra (TOT). Distanta focala a oglinzii fiind sub 190cm (determinata prin metoda proiectiei Soarelui cu oglinda udata din abundenta) e necesar ca lucrul sa continue cu metoda de finisare cu matrita deasupra (TOT).

01.07.2008 - am realizat in total 40 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 10 cu oglinda deasupra (MOT) si 30 cu matrita deasupra (TOT). Pe suprafata oglinzii mai persista cateva puncte de la abrazivul precedent, insa per ansamblu finisarea decurge bine.

07.07.2008 - am realizat in total 40 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 20 cu oglinda deasupra (MOT) si 20 cu matrita deasupra (TOT). La o privire atenta, in lumina puternica se mai disting din pacate urme de la generarea mecanica a suprafetei, ceea ce ma determina sa continui cu abraziv 120 pana la disparitia totala a acestora.

10.07.2008 - am realizat in total 30 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 10 cu oglinda deasupra (MOT) si 20 cu matrita deasupra (TOT). Mai sunt necesare cateva interventii cu abraziv 120, dupa care voi trece la abrazivul urmator SIC 220.

19.07.2008 - am realizat in total 19 reprize de lucru cu abraziv SIC nr.120 din care 12 cu oglinda deasupra (MOT) si 7 cu matrita deasupra (TOT). Dupa o inspectie atenta a suprafetei am trecut la abrazivul SIC 220 cu ajutorul caruia am realizat 27 reprize MOT si 17 reprize TOT. Privita sub un unghi mic, suprafata reflecta obiectele stralucitoare. In timpul lucrului oglinda merge "ca pe ulei" semn ca suprafata este o sfera fara defecte de "musca" sau hiperbola.

21.07.2008 - am realizat 14 reprize cu oglinda deasupra (MOT) si 14 reprize cu matrita deasupra (TOT). Lucrul cu abraziv SIC nr.220 s-a incheiat.

30.07.2008 - am realizat 33 reprize cu matrita deasupra (TOT) si 24 reprize cu oglinda deasupra (MOT) cu abraziv SIC 320. Distanta focala masurata prin metoda proiectiei discului Soarelui este de aproximativ 180cm.

09.08.2008 - am realizat 12 reprize cu matrita deasupra (TOT) si 12 reprize cu oglinda deasupra (MOT) cu abraziv SIC 320. Am realizat un test al suprafetei care imi indica faptul ca oglinda are pana in prezent o suprafata sferica buna.

12.08.2008 - am turnat 2 matrite de ghips pentru realizarea polizorului, una cu diametrul apropiat de oglinda (38cm) iar cealalta cu diametrul de 25cm. La turnarea matritei mici, din neatentie a aparut o zgarietura pe oglinda, care m-a determinat sa revin la abrazivul SIC220. Dupa circa 30 de minute de lucru MOT si TOT aceasta a disparut in totalitate. De retinut, ca pe viitor sa torn matritele pana nu trec la abrazivii fini.


Turnarea matritei subdiametrale	Turnarea matritei subdiametrale

14.08.2008 - am revenit la abrazivul SIC 320 si am realizat 12 reprize cu matrita deasupra TOT si 12 reprize cu oglinda deasupra MOT. Intre timp am fost nevoit sa refac in unele locuri stratul de lac pentru a evita patrunderea apei si deformarea matritei.

19.08.2008 - am continuat finisarea cu abrazivul SIC 320 si am mai realizat 10 reprize cu matrita deasupra TOT si 10 reprize cu oglinda deasupra MOT. Dupa inspectia suprafetei cu o lupa puternica am trecut la abrazivul SIC 500 si am realizat 8 reprize cu oglinda deasupra.

23.08.2008 - am realizat 20 de reprize cu oglinda deasupra si 20 de reprize cu matrita deasupra cu abraziv SIC500. In paralel cu constructia oglinzii am inceput si conceperea si constructia partii mecanice a telescopului. Constructia partii mecanice a telescopului am demarat-o cu bariletul oglinzii principale. Conceptia bariletului a fost realizata in Autocad iar partile componente (bara profil patrat 20x20mm si platbanda 25x5mm) le-am achizitionat de la un magazin de profil pentru o suma modica.


Partile principale ale cadrului bariletului oglinzii principale(Autocad)	Partile principale ale cadrului bariletului oglinzii principale

25.08.2008 - am realizat 12 reprize cu oglinda deasupra si 12 reprize cu matrita deasupra cu abraziv SIC500 (reprize alternative impreuna cu Laurean). Am folosit o lupa puternica pentru a testa suprafata oglinzii pe margini si centru. In paralel am reusit sa fac si cateva poze prin intermediul lupei folosind o lanterna in spatele oglinzii. Aspectul granulatiei este identic atat pe marginea suprafetei oglinzii cat si in centru, semn ca finisarea cu abraziv SIC500 se poate incheia.


Aspectul granulatiei pe marginea oglinzii dupa abrazivul SIC500. Crop 100% din imaginea fotografiata cu camera digitala printr-o lupa (oglinda luminata "din spate" cu LED albastru)	Aspectul granulatiei pe centrul oglinzii dupa abrazivul SIC500. Crop 100% din imaginea fotografiata cu camera digitala printr-o lupa (oglinda luminata "din spate" cu LED albastru)

29.08.2008 - am trecut la abrazivul WAO si am realizat 10 reprize cu oglinda deasupra si 10 reprize cu matrita deasupra cu abraziv WAO25. Pentru a ma asigura de faptul ca oglinda si unealta sunt in contact pe toata suprafata am refacut testul cu desenele unor figuri pe cele doua suprafete. Dupa cateva reprize de lucru urmele markerului au disparut in totalitate si uniform.

01.09.2008 - prima zi calendaristica de toamna am intampinat-o cu lucrul la oglinda cu abraziv WAO 25 realizand 10 reprize cu oglinda deasupra si 10 reprize cu matrita deasupra. Trecerea la un abraziv mai fin se va face dupa ce majoritatea urmelor de la abrazivul SIC500 vor deveni invizibile.

06.09.2008 - am continuat lucrul la oglinda cu abraziv WAO25 si am mai realizat 18 reprize cu oglinda deasupra si 18 reprize cu matrita deasupra. Suprafata finisata este uniforma si in consecinta se poate trece la lucrul cu urmatorul abraziv.

06.09.2008 - lucrul la oglinda a fost continuat cu abraziv WAO15 cu care am realizat 15 reprize MOT si 15 reprize TOT. Tot azi am terminat de lacuit cele doua unelte din care se va construi polizorul de smoala.

09.09.2008 - am realizat 10 reprize TOT si 10 reprize MOT cu abraziv WAO15. Intre timp am pregatit abrazivul WAO9 (decantare, spalare) pentru lucrul la oglinda de a doua zi. Oglinda reflecta deocamdata slab filamentul unui bec la un unghi mai mic de 45 de grade.

10.09.2008 - am realizat 10 reprize TOT si 9 reprize MOT cu abraziv WAO9. Lucrul cu WAO9 si oglinda deasupra este dificil deoarece abrazivul cu apa se scurge repede printre patrate si trebuie alimentat foarte des. Cu toate acestea, dupa doar 19 reprize de lucru oglinda incepe sa reflecte foarte bine sub un unghi mai mare de 45 de grade. Soarele este vizibil si daca oglinda se tine perpendicular pe directia acestuia.

13.09.2008 - am inceput constructia polizorului de smoala. Pentru inceput am procurat niste smoala (din pacate in cantitate mai mica) pe care am topit-o si am realizat patrate cu latura de 2cm. Acestea vor fi folosite pentru constructia unui polizor subdiametral cu diametrul de 25-26cm.


Smoala a fost topita la foc mic utilizand un recipient metalic	Dupa topire, am pregatit din timp 2 placi de gresie care au fost incalzite in apa calda si apoi sapunite pentru a evita lipirea smoalei in momentul turnarii. Pentru a obtine aceeasi grosime a smoalei am folosit 4 piulite de 3mm grosime pe care le-am asezat in cele 4 colturi ale placii inferioare

Dupa turnarea smoalei se realizeaza presarea ei cu ajutorul unei placi identice de gresie (incalzita in apa calda). Deoarece am folosit piluite, presarea se opreste automat in mometul in care placa superioara intra in contact cu acestea.	Dupa presare, urmeaza taierea unor fasii de latime identica. In cazul nostru am hotarat ca aceste fasii sa aiba latimea de 2cm. Din acestea se vor taia patrate cu latura de 2cm.

In cazul in care polizorul are dimensiuni mai mari este necesar sa se repete procesul de topire/turnare a smoalei pana se obtine cantitatea necesara de placute de smoala	Din fasiile de smoala obtinute s-au taiat patrate de smoala cu latura de 2cm si grosime constanta de 3.2mm

15.09.2008 - am realizat 10 reprize TOT si 10 reprize MOT cu abraziv WAO9. Operatia de finisare s-a incheiat pana in momentul de fata cu succes. Suprafata oglinzii este uniform finisata atat pe centru cat si pe margini.

16.09.2008 - am continuat cu constructia polizorului si am lipit placutele de smoala pe matrita de ghips (care a fost in prealabil lacuita pentru a evita deformarea ei la umezeala). Lipirea am realizat-o cu petrol (dat pe matrita) iar apoi patratele au fost presate manual pe caroiaje trasate cu o zi inainte.


Aspectul oglinzii dupa terminarea finisarii	Dupa lacuire, pe suprafata matritei au fost trasate caroiaje cu pozitia pe care o vor ocupa placutele de smoala. Polizorul trebuie sa fie asimetric, in asa fel incat centrul acestuia sa fie cat mai aproape de coltul unui patrat de smoala.

Lipirea patratelor de smoala am realizat-o cu petrol si presare manuala	Aproape de final. Urmeaza taierea patratelor care depasesc suprafata polizorului si presarile la cald si la rece.

22.09.2008 - prima zi de polizare. Am polizat doar o jumatate de ora pentru a vedea cum se comporta polizorul de smoala. Am revenit la presarile la cald deoarece mai erau cateva patrate care nu faceau contact cu oglinda cu toata suprafata. Pentru un mai bun contact si pentru a retine mai bine oxidul de ceriu am imprimat pe polizor prin presare la cald urmele unei plase pentru tantari. Primele miscari realizate au fost W'uri peste suprafata oglinzii. Dupa o inspectie la lumina, am constatat ca marginile au luat-o inainte, obligandu-ma sa revin asupra miscarilor. Dupa cateva incercari am considerat ca sa continui cu miscari centru peste centru cu depasirea marginii oglinzii cu 1-2 cm.


Aspectul polizorului de smoala dupa presarea la rece cu oxid de ceriu.	Detaliu: se observa urmele plasei de tantari, utile pentru un mai bun contact cu oglinda si retinerea in microcanale a oxidului de ceriu

23.09.2008 - am realizat impreuna cu Laurean o ora de polizare cu miscari centru peste centru 1/3R urmate de curse pe coarda pana aproape de marginea oglinzii. Oglinda incepe sa isi recapete luciul, insa neuniform, marginile sunt inca inaintea celorlalte zone. Voi incerca in zilele ce urmeaza sa folosesc miscari circulare pentru a vedea efectul acestora.


Oglinda si polizorul subdiametral pe bancul de lucru. Pentru fixarea oglinzii de banc, am folosit 4 placi de placaj de 8mm grosime. Pentru a evita aparitia astigmatismului, sub oglinda am pus o patura groasa, in asa fel incat aceasta sa se sprijine cu toata suprafata pe bancul de lucru..	Aspectul oglinzii dupa o ora de lucru cu curse centrate 1/3 si pe coarda. Se observa ca zona centrala este inca difuza. De asemenea un inel mai deschis la aprox.70% cauzat de cursele centru peste centru (unde au avut efect marginile polizorului) si marginea extrema a oglinzii care este cea mai bine polizata (pericol de TDE?).

24.09.2008 - am realizat inca o ora de polizare cu pauze dupa 1/2 ore pentru spalarea oglinzii. De data aceasta am folosit doar miscari circulare pe suprafata oglinzii. La sfarsitul controlului cu LED albastru am observat faptul ca mare parte din defectele anterioare s-au diminuat.


Aspectul oglinzii (dupa o ora si jumatate de la inceputul polizarii). Ca miscari am folosit curse circulare. Persista in continuare zona 70% care pare mai bine polizata, si centrul care inca nu a fost atins in totalitate de procesul de polizare	Aspectul oglinzii(dupa doua ore de la inceputul polizarii). Zonele de pe suprafata oglinzii tind sa devina uniform polizate (sa reflecte uniform intensitatea luminoasa). Am folosit aceleasi miscari circulare, care par sa fie benefice in cazul acestei oglinzi

25.09.2008 - am realizat o ora de polizare cu pauza dupa 1/2 ore pentru spalarea oglinzii. Oglinda s-a polizat mai bine, insa sunt unele portiuni din suprafata care raman in urma. Dupa ce m-am consultat cu Alin Tolea, am hotarat sa revin la constructia unui polizor full diametru. Zilele urmatoare voi face patratele urmand ca in pauzele necesare pentru presarile la cald a polizorului, sa lucrez la partea mecanica a telescopului.


Aspectul oglinzii(dupa doua ore si jumatate de la inceputul polizarii-25.09.2008).	Aspectul oglinzii (dupa trei ore de la inceputul polizarii). Se observa ca zona 90% si centrul oglinzii raman in urma. De asemenea la controlul optic se observa faptul ca dupa zona de 90% marginea este rabatuta. Din acest motiv voi continua polizarea dupa ce voi construi un nou polizor full diametru.

Pana la construirea noului polizor, am mai lucrat la partea mecanica a telescopului, si anume la bariletul oglinzii principale. In imagine bare de sustinere a triunghiurilor, realizata din aluminiu profil U.	Sistemul bariletului a fost proiectat in softul PLOP, unde s-a ales ca varianta sprijinirea pe 18 puncte. Partile care compun sistemul sunt 3 bare de sustinere, 6 triunghiuri si 18 puncte de sprijin care vor fi realizate din dopuri de cauciuc cu diametrul de 17mm si grosimea de 8mm.

10.10.2008 - am terminat de construit noul polizor cu diametrul de 38cm. Polizorul a fost necesar deoarece oglinda nu se poliza uniform pe toata suprafata cu vechiul polizor subdiametral. In plus am fost atentionat de Alin Tolea de eventualele pericole ce pot aparea pe parcurs, mai ales ca nu am mai folosit pana acum polizoare subdiametrale. Dupa ce am procurat smoala de la dl. Nemes am trecut rapid la constructia polizorului. Presarea la cald a mers foarte bine, deoarece am avut grija din timp sa fac patratele cu grosime constanta.

11.10.2008 - am realizat 2 presari la cald. Deja dupa prima presare toate patratele erau in contact cu oglinda. Pentru siguranta am realizat a doua presare la cald, presare prin care am imprimat si microcanalele cu ajutorul unei plase pentru tantari. A urmat presarea la rece, cu ajutorul oxidului de ceriu. Intre timp, dupa ce am studiat cateva modele de aparate Foucault, am trecut la proiectarea unui aparat slitless ca cel de la acest link.

13.10.2008 - am realizat o ora de polizare cu oglinda deasupra cu noul polizor. Pana acum polizarea merge foarte bine, nu sunt probleme cu inaintarea oglinzii si nici zone in care "agata" oglinda, semn ca toate patratele de smoala sunt in contact perfect cu oglinda. In pauza de presare la rece am lipit cateva parti componente ale aparatului Foucault urmand ca maine sa le fixez cu holzsuruburi.


Oglinda pregatita pentru o repriza de lucru MOT. Pana in prezent oglinda insumeaza 4 ore de polizare.	Aparatul Foucault slitless. Este o varianta usor de construit ce poate atinge o precizie de masurare de 0,01mm

15.10.2008 - ora 18h30m am inceput sa polizez cu oglinda deasupra si am lucrat 30 de minute. Din 10 in 10 minute alimentam matrita si oglinda cu oxid pentru a evita lucrul "pe uscat". La ora 19h08m am refacut alimentarea cu oxid si am lasat nesupravegheata oglinda pentru cateva secunde. In acest timp, oglinda a alunecat pe suprafata matritei si a cazut jos, pe covor. Combinatia riscanta de post de lucru ingust, oglinda din cristal de cuart si distanta de circa 1,2m au contribuit la distrugerea iremediabila a oglinzii, dupa cum se poate observa mai jos. Din aceasta cauza, proiectul va fi suspendat, pana la achizitionarea unui nou blank.

Din pacate, 5 luni de munca, proiecte si investitii s-au pierdut din cauza distrugerii blankului de 14,7inch. Deocamdata proiectul va fi suspendat pana la achizitionarea unui nou blank.

Dupa esecul avut in data de 15.10.2008, incurajat si de alti colegi am decis sa reiau proiectul de la capat. In acest sens am demarat o actiune de cautare a potentialilor comercianti de blankuri. Astfel in data de 29 Octombrie 2008 am intrat in legatura cu un comerciant din Germania - Stathis Kafalis si dupa mai multe discutii avute cu el m-am hotarat sa comand un blank de pirex cu diametrul de 380cm si grosimea de 25mm.

14.11.2008 - din cauza unor probleme cu internetul am pierdut contactul cu Stathis pana azi cand am confirmat comanda. Desi nu se ridica la calitatile mecanice ale unei oglinzi din quartz, pirexul ramane o alternativa ieftina pentru o oglinda de dimensiuni mai mari.

19.12.2008 - am primit confirmarea ca oglinzile au sosit in Germania si sunt pregatite pentru transport.

14.01.2009 - dupa multe emotii, azi a sosit blankul. Prima impresie a fost greutatea mai mare, aprox. 7kg fata de 4.5kg cat avea blankul din quartz.

Diametru blank– 380mm
Grosime – 25mm
Greutate - aprox. 7 kg
Material: Pirex

Din pacate blankul nu a venit cu curbura pregenerata, si pentru a scurta timpul de realizare a oglinzii am recurs la ajutorul unui coleg de breasla, D-l Octavian Stanescu din Timisoara.

16.01.2009 - am trimis blankul D-lui Octavian Stanescu pentru pregenerarea curburii la F/5. Blankul a ajuns inapoi in data de 28 ianuarie. Intre timp am procurat ghipsul pentru turnarea matritei si am pregatit sculele necesare pentru aceasta operatie.


Blankul pregenerat la F5 asezat provizoriu pe barilet	Blankul a fost pregenerat la F5 iar spatele a fost nivelat pentru a evita aparitia astigmatismului la prelucrare

29.01.2009 - am turnat primul disc de ghips care va fi folosit pentru realizarea uneltei pentru finisare. Dupa uscare discul va fi lacuit si apoi voi lipi placutele de ceramica. In data de 30 am turnat al doilea disc de ghips, care va fi folosit pentru realizarea polizorului.

31.01.2009 - am lucrat la partea mecanica a bariletului si l-am terminat in proportie de 80%. Am renuntat la punctele de sprijin din cauciuc si am folosit in acest scop dopuri din plastic pentru picioare de mobila de la Praktiker.


Turnarea matritei de ghips pentru constructia uneltei	Bariletul oglinzii principale

02.02.2009 - am dezlipit placutele de ceramica de pe vechea unealta de ghips si am curat fiecare patrat de lipici si le-am pregatit pentru lipirea pe noua unealta.

07.02.2009 - pana la uscarea definitiva a uneltei de ghips am lucrat la partea mecanica a telescopului, si am mai procurat unele piese. Am achizitionat si o bucata de placaj de 2m x 1.25m din care voi realiza suportul telescopului si cercurile de miscare in inaltime.

13.01.2009 - am turnat o unealta de mici dimensiuni pentru realizarea unui polizor de smoala care va fi folosit in fazele finale ale polizarii si parabolizarii pentru corectii zonale.

14.02.2009 - am taiat primele piese din placaj pentru realizarea suportului telescopului. Dupa aproximativ 2 saptamani, s-a uscat si prima matrita de ghips si am dat 2 straturi de lac pe ambele fete.

16.02.2009 - am mai dat 2 straturi de lac pe ambele fete ale uneltei de ghips. In 17.02 am dat ultimul strat si am lipit placutzele de ceramica.


Pe suprafata oglinzii am trasat cu marker locurile unde vor fi amplasate placutele de ceramica	Pentru lipirea placutelor am folosit vopsea aplicata sub forma de picaturi. Unealta a fost apoi asezata peste oglinda urmand sa fie lasata cateva zile pana la uscarea completa a vopselei

18.02.2009 - am continuat cu procurarea unor materiale si realizarea unpor parti mecanice. Deoarece nu am gasit suruburi cu cap fluture de plastic tip robinet, mi-am propus sa realizez provizoriu niste suruburi asemanatoare. Am folosit placaj din care am decupat formele dorite. Ulterior le-am prins cu surub si piulita si le-am vopsit.

19.02.2009 - am vopsit bariletul principalei si am terminat de finisat suruburile "robinet". In data de 20.02. am inceput constructia pentru suportul tlescopului si am taiat primele piese. Fiecare piesa va fi taiata de 2 ori si apoi lipita pentru a obtine un placaj cu grosimea de 20mm.


Pe placaj am lipit un desen realizat in autocad dupa care am taiat formele din placaj	Forma "robinet" dupa taiere si finisare

Forma finala a suruburilor fluture tip "robinet"	Suportul telescopului (deocamdata neterminat)

28.02.2009 - am inceput finisarea oglinzii principale cu abraziv de 220. Am realizat 18 reprize MOT si 20 reprize TOT. Intre timp am mai lucrat la partea mecanica si am comandat tevi de aluminiu de 30mm diametru exterior si 2m lungime.

02.03.2009 - am achizitionat tevile de aluminiu de la depozitul Melinda Steel. Am realizat 12 reprize MOT si 12 reprize TOT cu abraziv 220.

03.03.2009 - Am realizat 5 reprize MOT si 8 reprize TOT cu abraziv 220. Suprafata oglinzii pare uniform finisata, asa ca voi trece la abrazivul urmator 320.

05.03.2009 - Am finisat cu abraziv 320 si am reusit sa fac 10 reprize MOT si 10 TOT. Masa de lucru fiind joasa, oboseala se acumuleaza mai repede din cauza pozitiei incomode de lucru.

06.03.2009 - am realizat 30 reprize MOT si 20 TOT, iar a doua zi 20 MOT si 20 TOT. Lucrul cu abraziv de 320 se poate incheia suprafata fiind bine si uniform finisata. Intre timp am rigidizat suportul telescopului cu suruburi si am finisat cu kit de lemn defectele de prelucrare.

09.03.2009 - am continuat cu finisarea suportului telescopului si a unor parti componente ale mecanicii acestuia.

11.03.2009 - am realizat 20 reprize MOT si 20 reprize TOT cu abraziv 500, iar a doua zi 30 reprize MOT si 10 reprize TOT.

16.03.2009 - am continuat cu finisarea cu abraziv de 500 si am realizat 10 reprize MOT si 20 reprize TOT. Am comandat si oglinda secundara si focuserul prin intermediul unui bun prieten din SUA. Lucrul cu abraziv 500 se poate incheia, oglinda fiind bine fnisata cu acest sort.

19.03.2009 - am decupat inelele laterale ale telescopului pentru miscarea in inaltime cu ajutorul colegului nostru mai experimentat -dl. Nemes. Intre timp au sosit si cateva piese ATM de la firma astroshop din Germania (astroshop.ro) comandate prin intermediul unui Voucher donat de Catalin Mitu din Bucuresti.

20.03.2009 - Am continuat finisarea cu abraziv nr. 600 (primit prin bunavointa lui Adrian Sipos din Ludus) si am realizat 50 MOT si 10 TOT impreuna cu Laurean.

25.03.2009 - am realizat 10 reprize MOT, a doua zi 30 reprize MOT iar in data de 27 - 20 reprize MOT si 20 reprize TOT. Lucrul va continua cu reprize TOT pentru marirea focalei, care momentan este sub 1800.

03.04.2009 - pentru a mari distanta focala m-am reintors la abrazivul 500. Am realizat astfel 40 de reprize TOT insa fara prea mari transformari. Am decis sa las focala neschimbata si sa ma concentrez pe finisare. Am pregatit abrazivii de 600 si 800 si am realizat din 08.04.2009 pana in 10.04.2009 55 reprize TOT si 10 reprize MOT cu abraziv 600, respectiv 20 reprize TOT si 40 reprize MOT cu abraziv 800.

10.04.2009 - am continuat lucrul cu abraziv decantat circa 100 secunde si am realizat 30 reprize MOT.

11.04.2009 - am realizat ultimele reprize de finisare (30 reprize MOT) cu abraziv decantat.

13.04.2009 - pentru ca am ramas in urma cu partea mecanica si deoarece polizorul nu era terminat, am decis sa continui lucrul cu partea mecanica. Am facut ultimele retusuri la suportul pentru telescop si l-am vopsit in 3 straturi cu vopsea de ulei neagra. Am taiat coarnele laterale pentru a permite plierea acestora si am mai realizat unele componente mecanice necesare pentru fixarea tevilor de aluminiu.


Suportul pentru telescop. Designul este unul low profile pentru a avea centrul de greutate cat mai aproape de sol.	Suportul pentru telescop se roteste in azimut pe 3 bucatele de teflon fixate pe suportul din imagine

Coarnele laterale pentru miscarea in inaltime a telescopului sunt sectoare de cerc cu raza interioara de 50cm iar cea exterioara de 64cm.	Pentru a ocupa un spatiu cat mai redus in timpul transportului, coarnele laterale sunt pliabile. Astfel inaltimea se reduce mult, telescopul putant fi transportat intr-o masina de mici dimensiuni.

25.04.2009 - am realizat polizorul din patratelele de smoala turnate in urma cu cateva zile. Metoda de realizare este una simpla. Dupa taierea formelor fiecare placuta de smoala se lipeste de polizor cu ajutorul unei picaturi de petrol bine intinse pe fata convexa lacuita a discului de ghips. Presarea la cald am realizat-o in mai multe etape pentru a ma asigura ca toate patratele intra in contact cu oglinda. La sfarsitul operatiei de presare am folosit plasa de tantari pentru a crea microcanale pe fiecare placuta.

28.04.2009 - pentru a ma convinge ca forma oglinzii nu s-a deformat in timpul presarilor la cald am realizat de proba 10 reprize de finisare cu ultimul abraziv folosit anterior. Am desenat astfel pe oglinda si polizor cateva forme geometrice cu un marker permanent care au disparut in totalitate dupa circa 3 reprize de lucru. Totul fiind in regula am mai realizat ultima presare la cald urmata de 1 ora de presare la rece si am trecut la polizare. Dupa circa o ora de polizare am spalat si verificat oglinda, care incepuse deja sa isi recapete luciul. La o privire atenta pare ca marginile si centrul avanseaza un pic mai repede decat normal.

29.04.2009 - 1 ora de polizare cu oglinda deasupra si miscari COC a adus oglinda in stadiul prezentat in imaginea de mai jos (dreapta).


Aspectul oglinzii dupa o ora de polizare. Se observa urmele placutelor de smoala ramase de la presare si faptul ca marginile si centrul avanseaza mai repede. (n.a. - punctele inchise la culoare din partea de jos sunt picaturi de apa).	Dupa 2 ore de la polizare, oglinda reflecta mai bine lumina (n.a. - poza a fost facuta cu aceleasi setari ale aparatului foto ca in imaginea anterioara tocmai pentru a scoate in evidenta evolutia oglinzii)

01.05.2009 - am profitat de faptul ca 1 mai a fost zi libera si pentru ca vremea de afara nu a permis iesirile obisnuite am decis sa lucrez la polizarea oglinzii. Am reusit astfel sa fac 3 ore de polizare in reprize de cate o ora. Cum era de asteptat, evolutia oglinzii este acum mai lenta. De asemenea am observat ca polizarea evolueaza mai bine si mai corect daca viteza de realizare a curselor este redusa, in asa fel incat oglinda sa para ca merge usor franat peste polizor. Trebuie insa mare atentie, sa nu se confunde cu miscarea franata cauzata de faptul ca unele patrate nu sunt in contact cu oglinda. Miscarea trebuie sa fie lina, fara socuri, sa se simta aceeasi forta de franare pe toata lungimea cursei. De asemenea amestecul de oxid de ceriu trebuie sa fie mai apos. Daca oglinda merge ca pe ulei inseamna ca amestecul cu agent de polizare este prea gros si mai trebuie adaugata apa.

02.05.2009 - dupa inca 3 ore de polizare oglinda pare sa evolueze destul de bine. Sunt insa necesare inca ore bune de polizat pentru ca suprafata sa fie curata, fara urme de finisare. Pana in momentul de fata oglinda insumeaza 8 ore de lucru, echivalentul a 6.4 ore de polizare continua daca consideram pauzele necesare pentru adaugarea amestecului de oxid si apa sau pauzele necesare pentru rotirea oglinzii si in jurul postului de lucru. Testul de reflectivitate fiind bun am decis sa fac si o verificare optica sumara a suprafetei. La o prima privire, oglinda pare sa aiba o depresiune centrala, si margini ridicate, precum si un inel marginal in relief. In continuare ma voi concentra pe polizarea cat mai buna a suprafetei urmand ca ulterior la un nou control optic sa aplic corectiile necesare. Acest lucru este necesar pentru a evita corectarea unor defecte care vor duce inevitabil la altele mai greu de corectat.


Test de reflectivitate. Reflexia unei draperii situata la circa 15m de oglinda. Focalizarea s-a realizat pe imaginea reflectata, din aceasta cauza marginea oglinzii este defocalizata.	Primul test optic. Pentru test am folosit un aparat Foucault splitless cu led verde, acoperit partial de o lama opaca (lama de barbierit). Suprafata oglinzii apare destul de uniform polizata, fara urme de "araturi" sau valuri concentrice "zone".

03.05.2009 - am continuat sa polizez cat mai bine suprafata oglinzii. Din pacate marginile inca prezinta urme de finisare, destul de mari daca sunt privite cu lupa. Incep sa cred ca munca devine de sisif...Intre timp am mai lucrat la unele componente mecanice. Am vopsit de asemenea si coarnele laterale.

05.05.2009 - desi suprafata este neteda la control optic persista o ridicatura centrala care pare ca se incapataneaza sa se polizeze. Polizorul incepe sa dea semne de oboseala, apa care a patruns prin anumite fisuri a atacat lacul si acum se despinde in unele locuri.


Aspectul oglinzii in data de 04.05.2009. Persista o ridicatura centrala mare si margini ridicate. Se observa de asemenea vag cateva inele concentrice	Aspectul oglinzii in data de 05.04.2009. Dupa cateva ore de lucru concentrat pe partea centrala pare sa aiba efect. Oglinda s-a mai tocit in centru, insa marginile au ramas ridicate.

06.05.2009 - Am continuat cu polizarea. Nu am mai tinut evidenta orelor de polizare deoarece pare ca nu duce nicaieri. Marginile se incapataneaza sa redevina perfect transparente. M-am concentrat mai mult pe partea mecanica si am lucrat la coarnele laterale. Acestea sunt pliabile pentru a permite depozitarea telescopului intr-un spatiu cat mai redus.

09.05.2009 - in data de 8 mai si 9 mai am continuat cu polizarea oglinzii si se pare ca defectul de ridicatura centrala a disparut, mai mult chiar oglinda s-a adancit putin iar zona de 80% este putin mai inalta decat restul zonelor adiacente. Polizarea marginilor evolueaza la fel de greu. Am testat si partea mecanica a telescopului si modul de fixare a oglinzii in barilet, pana acum totul decurge conform planului.


Aspectul oglinzii in data de 09.05.2009. Zona centrala s-a aplatizat, insa partea marginala este mai inalta decat restul suprafetei.	Partea mecanica cu cele 18 puncte de sprijin pare sa sustina fara probleme greutatea oglinzii

17.05.2009 - dupa mai mult de 30 de ore de polizare oglinda nu s-a polizat uniform, marginile sunt cu mult in urma. In plus epuizarea oxidului de ceriu m-a determinat sa folosesc oxid de fier pana la procurarea unei noi cantitati de ceriu. Decizia a adus numai necazuri si o zgarietura destul de adanca, care m-a adus din nou in stadiul de slefuire cu abraziv grosier.


O zgarietura foarte adanca cauzata de neatentie a facut ca lucrul la oglinda sa revina la faza de slefuire cu abraziv de 80	Dimensiunea zgarieturii in raport cu urmele lasate de abrazivul de 80.

07.06.2009 - dupa 3 saptamani de efort sustinut si cu ajutor din partea lui Laurean am ajuns la finalul finisarii. De data aceasta am fost mai atent la schimbarea sortimentelor de abrazivi, trecerea la un sortiment mai fin s-a facut dupa testarea riguroasa a suprafetei cu ajutorul unei lupe puternice. Salvarea unei situatii penibile si anume terminarea rezerevelor de abrazivi fini pentru finisare a venit din partea lui Adrian Sipos care mi-a pus la dispozitie abrazivii ramasi de la finisarea oglinzii de 30cm. Pentru polizare am apelat la ajutorul internetului si am ajuns la concluzia ca polizarea merge mult mai bine si mai repede daca se face cu putina presiune, insa distribuita cu foarte mare atentie pe toata suprafata oglinzii. De asemenea polizarea are randament mai mare daca frecarea dintre polizor si oglinda este mare, caz care se obtine din amestecul optim de oxid de ceriu, apa si presiunile amintite anterior. Dupa doar 6 ore de la inceperea polizarii oglinda avea aspectul anterior obtinut dupa mai mult de 20 de ore de polizare.


Dupa 3 saptamani de efort sustinut din partea mea si a lui Laurean am ajuns cu bine la finalul finisarii	Aspectul oglinzii in data de 19.06.2009. Suprafata este neteda insa prezinta aceleasi simptome ca cele prezentate la polizarea anterioara. Posibila cauza pentru aceasta situatie poate fi polizorul sau miscarile de polizare.

25.06.2009 - desi polizarea merge bine sunt putin ingrijorat pentru aspectul oglinzii la testul Foucault. Se pare ca fac curse prea rapide care duc la aspectul de "dog biscuit" sau suprafata cu araturi. De asemenea suprafata a capatat aspect de inele concentrice si clasicul defect de ridicatura centrala si margini ridicate, cunoscut constructorilor ATM sub termenul de "oblate spheroid".


Aspectul oglinzii la data de 25.06.2009. Pe suprafata sunt observabile multe defecte insa predominante sunt 2: "oblate spheroid" si "dog biscuit"	27.06.2009 - Lucrul cu miscari lente fara bruscari pare sa dea rezultate. Suprafata pare sa se corecteze destul de bine

02.07.2009 - din pacate mai predomina "dog biscuit". Voi continua polizarea cu un polizor subdiametral pentru a reduce si mai mult centrul care ramane in continuare ridicat	04.07.2009 - lucrul cu polizor subdiametral nu prea a avut efectul dorit. La sugestia lui Alin am abandonat corectiile suprafetei si am trecut la parabolizare, urmand ca eventualele defecte sa se corecteze din mers.

07.07.2009 - La sugestia lui Alin am renuntat sa corectez defectele de pe suprafata oglinzii deoarece nu mergeam in directia dorita si am trecut la parabolizare. Majoritatea constructorilor experimentati de optica, printre care si Mel Bartels, recomanda trecerea la parabolizare daca suprafata este perfect polizata iar defectele prezente pe suprafata sticlei sunt concentrice si uniforme. Am folosit alternativ mai multe tehnici si polizoare iar ca soft de monitorizare a calitati parabolei am utilizat FigureXP.


07.07.2009 - aspect de parabola cu defect de dog biscuit. Studierea cu o masca Couder cu 7 zone arata ca trecerea de la zona 3 spre 2 se face prea abrupt.	09.07.2009 - aspect de parabola lambda/2. Din pacate inelul de difractie care ar fi trebuit sa se observe pe margine nu este vizibil, ceea ce inseamna ca marginile sunt fie ridicate fie coborate.

10.07.2009 - am pregatit constructia partii superioare a telescopului. Oglinda secundara am decis sa nu o lipesc ci sa construiesc un cilindru din tabla zincata taiat la 45 de grade si care va avea 4 urechiuse pentru fixarea secundarei. Spatiul dintre oglinda secundara si discul de placaj unde se va fixa surubul central va fi umplut cu vata sintetica, care nu absoarbe umezeala. Focuserul si oglinda secundara vor fi fixate pe un singur inel din placaj cu diametrul interior de 40cm si latimea de 4cm. Tevile de aluminiu in numar de 6 vor avea capetele fixate doua cate doua. Pentru acest lucru voi folosi urechiuse decupate din cornier de aluminiu de 2mm grosime. Acestea vor fi fixate de capetele tevilor cu surub si o piulita cu gheare ce va fi fixata in interiorul tevii de aluminiu.


Inelul de prindere al focuserului si oglinzii secundare. Focuserul este produs de JMI si a fost procurat impreuna cu secundara din SUA.	"urechiusele" pentru fixarea tevilor de aluminiu au fost proiectate in Autocad si s-au realizat din cornier de aluminiu de 50x50x2mm cu lungimea de 1m procurat de la Praktiker

inel secundara	detaliu suport secundara si fixare urechiuse

12.07.2009 - dupa multe chitibusuri si piese care au necesitat foarte multa atentie am reusit sa pun pe picioare partea mecanica a telescopului. La asamblarea telescopului am constatat ca tevile de aluminiu sunt prea grele iar echilibrarea telescopului cu oglinda pe suport este aproape imosibila. Voi incerca sa subtiez peretii tevilor la strung, deoarece in momentul de fata acestia au 1,5mm grosime, ceea ce face ca greutatea totala a celor 6 tevi sa depaseasca 3.5kg la lungimea de 1.6m. Se pare ca voi avea nevoie de o mica scara daca voi observa la zenit, deoarece ocularul imi depaseste cu mult inaltimea.

16.07.2009 - cerul suficient de senin mi-a permis sa observ pentru prima data prin acest telescop. Oglinda fiind nealuminizata m-a impiedicat sa fac colimarea insa si asa am ramas placut impresionat de imaginea din ocular, stelele fiind mici si punctiforme.


12.07.2009 - partea mecanica a telescopului este gata pentru teste. Urmeaza optimizarea anumitor componente care nu indeplinesc criteriile proiectate	First light cu oglinda nealuminzata de pe balcon pe un cer poluat luminos. Si asa am reusit sa observ destul de frumos cateva stele mai stralucitoare. Imaginea pare promitatoare desi oglinda nu depaseste lambda/2

25.07.2009 - am reluat corectarea parabolei dupa aproape o saptamana de concediu binemeritat. Am recurs la un polizor subdiametral de doar 9cm pentru defecte locale, insa dupa cum s-a dovedit manuirea lui cere foarte multa atentie deoarece pot aparea supracorectii in unele zone. Din pacate am supracorectat parabola, in momentul de fata detin o "frumoasa" hiperbola de 3.36 waves.

27.07.2009 - am revenit la polizorul full diametru si dupa ce l-am reparat am continuat sa lucrez cu miscari 1/3D pentru a reveni la sfera. Pentru anularea defectelor periodice am lucrat impreuna cu Laurean, iar rezultatul s-a observat dupa doar 2 ore de polizare. Suprafata oglinzii a devenit neteda fara urme de araturi iar parabola arata mult mai bine. Pentru corectarea hiperbolei am folosit tehnica prezentata de Texereau prin aplicarea presiunilor locale la polizare pe marginea oglinzii.


Miscarile care se executa cu polizorul subdiametral sunt miscari tangentiale la zona de corectat, realizate fara presiuni locale care pot duce la alte defecte nedorite	27.0.7.2009 - de la hiperbola inapoi la parabola. Lucrul in echipa si miscarile lente au dat rezultate. Suprafata este neteda si se apropie cu pasi repezi spre parabola dorita.

31.07.2009 - lucrul la oglinda a luat sfarsit. Parabola are eroarea la unda de lambda/6 si se apropie calitativ de ceea ce ne doream cu totii. Suprafata este buna, marginile extreme sunt putin lasate insa la testul stelar imaginile sunt OK. Sunt sigur ca daca timpul ne-ar fi permis am fi realizat o optica mai buna insa nerbdarea de a observa printr-un instrument cu aceste dimeniuni poate fi cu greu potolita.

Aspectul suprafetei oglinzii inainte de aluminizare. Eroarea la frontul de unda este de lambda/6.15 iar strehl ratio 0.906. O optica suficient de buna tinand cont de grosimea si calitatea sticlei. Se observa din graficul de mai sus ca zona 1, 6 si 7 sunt putin supracorectate iar zona 3 si 5 ar mai necesita corectie. Zona 7 este mult supracorectata insa nu apare in grafic deoarece egalizarea fotometrica pe ultima fereastra nu s-a putut realiza cu precizie din cauza stralucirii excesive a marginilor oglinzii.

08.08.2009 - dupa o noapte de mers cu trenul am ajuns la Timisoara unde prin amabilitatea d-lui Stanescu Octavian am aluminizat oglinda. Ultima etapa a constructiei telescopului de 38cm a luat sfarsit.

09.08.2009 - vremea a tinut cu noi si doar la o zi dupa ce am aluminizat oglinda am reusit sa o si testam. La inceput am fost putin dezamagit din cauza ca telescopul parea sa nu focalizeze bine insa se pare ca de vina a fost turbulenta care a fost mai mare ca de obicei. Mi-am schimbat insa parerea in noptile care au urmat. Va prezentam mai jos cateva imagini de la firstlight'ul telescopului:


Telescopul pregatit pentru transport. Impachetat telescopul are dimensiuni reduse, si poate fi transportat fara probleme intr-o masina de mici dimensiuni cum este un Matiz	Instalarea telescopului incepe cu deplierea coarnelor laterale si fixarea acestora.

Urmeaza fixarea tevilor laterale si apoi a inelului secundarei	Pentru ca nu avem capac la oglinda, aceasta a fost transportata separat. Oglinda se sprijina pe 18 puncte iar deplasarea laterala este impiedicata de o coarda realizata din material plastic

Se vede super...!!! Primele impresii si reactii sunt de uimire, parca nu ne vine sa credem ce stralucitoare sunt stelele	Dupa un an si 3 luni telescopul a devenit in sfarsit realitate.

Iata-ne ajunsi la final cu un proiect care pana la urma s-a concretizat in ceea ce ne doream de multa vreme. Constructia a durat exact un an si 3 luni timp in care am facut multe sacrificii dar am avut si foarte multe de invatat. Am avut si ghinioane dar am avut parte si de mult suport si incurajari din partea multor prieteni si cunoscuti. Au fost foarte multi care ne-au ajutat si tin sa le multumesc inca odata pentru tot ceea ce ne-au oferit. Pana la un nou proiect va dorim tuturor un Cer cat mai senin si spor la observatii!

Proiect finalizat
Ultima actualizare: 03.10.2009

Bine ati venit !

pe pagina de astronomie a amatorilor mureseni

Jurnal de constructie telescop dobson 38cm