In aceasta pagina va prezentam jurnalul constructiei telescopului nostru de 10 inch (25 cm). Operatia a inceput cu procurarea materialelor necesare pentru realizarea opticii. Sticla necesara pentru constructia oglinzii am primit-o de la Alin Tolea. Oglinda era degrosata la F5.5 ceea ce a usurat mult procesul de realizare a opticii. Am inceput asadar cu realizarea uneltei (negativului) pentru finisarea oglinzii pe care l-am construit din ghips (ipsos). Am cumparat o cantitate mai mare deoarece nu eram sigur de reusita realizarii uneltei din prima incercare. Asa s-a si intamplat, in primul caz gipsul s-a intarit prea repede si am fost nevoiti sa aruncam unealta obtinuta. In al doilea caz am facut o pasta fluida de gips pe care am turnat-o peste oglinda. Pentru acest lucru am folosit o banda mai groasa de hartie (carton) pe care am infasurat-o in jurul oglinzii folosind banda adeziva. Peste oglinda am fixat un celofan pentru alimente, pentru a evita lipirea gipsului de oglinda. Mai jos se vad rezultatele.
Oglinda pregatita pentru realizarea uneltei negativ… |
…dupa turnarea gipsului |
Dupa circa o jumatate de ora, am indepartat banda de hartie de pe unealta. Gipsul deja incepuse sa se intareasca, reactiile ce aveau loc il faceau sa fie caldut. Am lasat unealta sa se usuce 2 saptamani. La sfarsitul primei saptamani deja devenise foarte alba si pierduse din greutate.
Unealta la o saptamana si jumatate dupa realizare |
…unealta si oglinda |
Intre timp am incercat sa construiesc bariletul oglinzii principale. Am luat ca model bariletul de oglinda cu 9 puncte prezentat in cartea lui Kriege Berry – The Dobsonian Telescope. Cateva zile am cautat materialele necesare. Mare parte din ele le aveam prin casa: teava patrata, cornier, etc. Bariletul original era realizat din 3 tevi cu profil patrat care erau prinse de 2 plat bande prin sudura.
Deoarece nu aveam posibilitate de sudare am folosit corniere pe care am fixat cu suruburi 3 tevi cu profil patrat la distantele determinate cu ajutorul programului gui_plop.exe.
Tot cu ajutorul programului gui_plop.exe am determinat si dimensiunile celor 3 triunghiuri. Pe acestea le-am decupat din placaj de 8 mm pe care l-am intarit cu aracet si tabla zincata de 0,5 mm lipita cu poxipol. Pentru cele 9 puncte de sprijin am hotarat sa folosesc garnituri de cauciuc pentru robineti cu diametrul de 16 mm si grosimea de 7 mm. Am inceput si constructia cutiei secundare, si am reusit sa tai cei 3 suporti din leaturi.
In data de 23 octombrie 2004 am vopsit unealta in vederea realizarii impermeabilitatii. Am folosit vopsea email de culoare gri deschis. Am reusit sa dau deocamdata un strat de vopsea pe fata si lateralele oglinzii si cateva straturi de vopsea pe fata si marginile triunghiurilor.
25 octombrie 2004 – am taiat piesele componente pentru realizarea bariletului oglinzii secundare. Am folosit tulpina de brad de aprox. 40 mm grosime. Am taiat doi cilindri unul cu inaltimea de 25 mm iar celalalt de 50 mm.
26 octombrie 2004 – am vopsit spatele uneltei cu vopsea. De asemenea am reusit sa procur “carligele” pentru fixarea oglinzii principale in barilet. Am incercat sa tai si “butoiasele” laterale pentru protectia principalei in cazul socurilor laterale.
30 octombrie 2004 – Am lipit pe unealta patratele de gresie cu latura de 3cm, dupa care am pus oglinda deasupra pentru a presa si forta patratele sa fie la acelasi nivel. Nu am lasat decat oglinda cu greutatea ei. Am continuat cu lucrul la bariletul oglinzii principale unde am facut gaurile cu filet pentru suruburile de reglaj si cele pentru slider (filet de 6). Am trecut apoi la taierea triunghiurilor din tabla si le-am lipit pe triunghiurile din lemn. Am lucrat putin si la bariletul secundarei unde am incercat sa rotunjesc putin suportul pentru lame.
In data de 02 noiembrie am facut ultimele doua gauri pentru bariletul principalei. Operatia a mers foarte greu din cauza ca s-a stricat mandrina masinii de gaurit, si pe deasupra burghiele de 6 taiau foarte greu.
In data de 6 noiembrie 2004 am finalizat constructia bariletului oglinzii principale. Am taiat din bara filetata de 6, 3 bucati de 9,5 cm. Am reusit sa tai la dimensiune si cele 3 bucati din coada de matura pe care le-am gaurit apoi excentric cu burghiu de 6,2 mm. Am lipit si punctele pentru sustinerea oglinzii si piulitele pentru cele 3 suruburi de reglare. A mai ramas doar de lipit cercul de fixare triunghiuri.
Tot azi am inceput sa slefuiesc si oglinda principala. Din cauza ca unealta nu a copiat fidel forma oglinzii este necesara potrivirea celor doua suprafete. Am inceput sa desenez pe unealta diferite forme, patrate, X’uri, iar pe oglinda niste cercuri concentrice. Dupa primele tentative de slefuire am observat ca formele de pe oglinda se sterg doar in partea centrala in timp ce marginile erau neatinse, iar pe unealta doar cateva patrate facea contact. Am slefuit atat cu oglinda deasupra cat si dedesupt cu curse centrate de 1/3 din D, sau curse excentrice. Dupa cateva reprize de slefuit am renuntat la unealta, deoarece nu era bine realizata.
In data de 9 noiembrie 2004 am realizat o noua unealta. De data aceasta am folosit mai multa apa, am obtinut chiar o solutie foarte diluata de apa si gips. Avantajul a fost enorm deoarece unealta a luat perfect forma oglinzii. Am pus o cantitate mai mare de gips pentru a obtine o unealta mai rezistenta. Pentru a grabi procesul de uscare am pus unealta pe calorifer. In zilele ce au urmat am facut o noua unealta de data aceasta mai groasa pentru a evita surprizele ce ar putea apare pe parcurs (fisuri, crapari etc). Am folosit gipsul ramas, cumparat la inceput in cantitate mai mare (4 kg). Dupa operatia de uscare (care a durat circa 2 saptamani) am achizitionat de la un magazin LAC NITRO la pretul de 85.000 lei/0.7 kg. Am dat in total 3 straturi de nitrolac, in final obtinand o suprafata foarte lucioasa dar si impermeabila in acelasi timp. Noile placute ceramice pentru realizarea uneltei precum si cateva sortimente de abraziv le-am primit de la Alin Tolea prin intermediul prietenul nostru Felician din Sf.Gheorghe.
Sablon cu pozitiile patratelor pentru lipire ... |
Patratele cu fata in jos lipite pe hartie cu clei diluabil in apa. |
Am folosit pentru lipirea patratelor de unealta vopsea pe baza de ulei care se usca foarte lent dar are avantajul ca odata uscata se dezlipeste foarte greu. Dupa ce am pus pe fiecare patrat o picatura suficient de mare pentru lipire am asezat unealta peste patrate si am pus pentru cateva minute o greutate de aprox. 2 kg.
Data: 19.01.2005 din pacate nici dupa 1 saptamana vopseaua nu s-a intarit suficient cat sa permita slefuirea. Am incercat sa slefuiesc in a 3-a saptamana (2 februarie 2005). Am slefuit cateva reprize si sambata 29 ianuarie 2005. Am facut diferite figuri pe patrate si oglinda, dar am constatat ca doar o mica parte din figurile desenate au disparut semn ca forma oglinzii si a uneltei difera la suprafata.
Data: 04.02.2005. am efectuat 9 reprize cu oglinda deasupra si 9 reprize cu oglinda dedesupt. Deja mai sunt doar cateva patrate care nu fac contact direct cu oglinda. Slefuirea deja merge foarte bine. Cu o zi inainte am facut o cantitate suficienta de abraziv folosind metoda frecarii a doua bucati de piarta de polisor sub apa. Apa a fost apoi filtrata si abrazivul umed a fost pus sa se usuce, a doua zi fiind apoi sitit cu o sita facuta din ciorap de dama.
Data: 05.02.2002 am realizat 9 reprize cu oglinda deasupra si 9 reprize cu oglinda dedesupt. Din lipsa de abraziv am apelat la solutia recuperarii abrazivului fin ramas de la slefuire.
Data: 8.02.2005 am facut 7 reprize cu oglinda deasupra si 7 cu oglinda dedesupt. Am avut la dispozitie foarte putin praf (motiv pentru care am facut doar 7 reprize) cu care am facut 3 reprize MOT/TOT si apoi am continuat cu praf marimea 230. Rezultatele nu s-au vazut asa ca la praful de 80. Am facut asadar o noua serie de abraziv 80 pe care o voi folosi maine la slefuit.
Data: 09.02.2005 am facut 4 reprize cu oglinda deasupra si 5 cu oglinda dedesupt cu praf echivalent marimea 80. A aparut o mica zgarietura pe marginea oglinzii care insa sunt sigur ca va disparea dupa maxim 10 reprize.
Data: 12.02.2005 am efectuat 14 reprize cu oglinda deasupra si 15 reprize cu oglinda dedesupt departite de 2 spalari ale uneltei si ale oglinzii. Am folosit praf marimea echivalenta 80. Am incercat un experiment: am desenat din nou cercuri pe oglinda si “X”’uri pe patratele uneltei si am inceput sa slefuiesc. Figurile desenate au disparut dupa cele 5 reprize facute cu oglinda deasupra aproape in totalitate atat de pe unealta cat si de pe oglinda. Pe oglinda mai persistau pe margini usoare forme. Dupa inca 5 reprize efectuate cu oglinda dedesupt figurile de pe oglinda au disparut in intregime. De asemenea mai persista doar o mica urma de zgarietura pe oglinda care a aparut la reprizele din ziua precedenta de lucru. Voi incerca sa mai lucrez inca cateva reprize pana voi trece la operatia de finisare. Daca e senin voi determina distanta focala a oglinzii, aceasta fiind aproximativ de 1300 mm pana acuma.
Data: 19.02.2005 am inceput sa slefuiesc cu abraziv mai fin dupa ce in prealabil am facut toata saptamana rost de praf frecand cele doua pietre de polizor. Dupa ce am obtinut cantitatea dorita de praf, am trecut vineri dupa amiaza la separarea si decantarea prafurilor abrazive. Am obtinut praf decantat 1 minut (care continea si abraziv mai fin pe care l-am depozitat intr-un borcan acoperit cu apa) si abraziv de 30 de sec. Cel de 30 de sec l-am separat de apa si l-am depozitat intr-un recipient de plastic. Restul de praf care a ramas l-am uscat si apoi l-am sitit cu ajutorul unei site facute din ciorap. Acest praf l-am folosit azi pentru a face 17 reprize cu MOT si 17 reprize TOT. Oglinda a devenit vizibil mai fina, mai persista inca cateva mici puncte lasate de abrazivul de la slefuire. Deocamdata finisarea pare ca merge identic, atat in centru cat si pe margini. Voi mai face cateva reprize cu acest abraziv dupa care voi trece treptat la abrazivi mai fini. Dupa ce voi trece de abrazivul de 30 de secunde voi realiza unealta pentru executia polizorului de smoala.
Data: 21.02.2005 am trecut la abrazivul mai fin (cel de 30 de secunde). Am efectuat 13 reprize MOT si 14 reprize TOT. Oglinda devine vizibil mai fina, atat in centru cat si pe margine. Ma deranjeaza faptul ca inca persista adevarate “gauri” ramase de la abrazivul de degrosare. Cel mai posibil ar fi ca sa incep sa pregatesc din nou prafuri abrazive pentru a reveni din nou la un abraziv mai mare, care sa-mi permita sa scot craterele.
Data: 22.02.2005 am facut unealta din gips pentru realizarea polizorului. Am achizitionat cu cateva saptamani inainte 2 kg de ipsos la pretul de 15.000 lei. Voi lasa unealta sa se usuce circa 2 saptamani, dupa care voi da 3 straturi de lac pentru impermeabilitate.
Data: 23.02.2005 am mai facut 4 reprize MOT si 4 TOT. Dupa ce am spalat oglinda si unealta am verificat suprafata oglinzii si am constatat ca este necesara revenirea la un abraziv mai gros pentru a scoate gropitele ce au ramas de la abrazivii anteriori.
Data: 26.02.2005 am revenit la abrazivul mai dur pentru a scoate “craterele” mai mari care persisitau de la abrazivii de la degrosare. Am refacut o noua portie de abraziv si am continuat sa fac 14 reprize MOT si 14 reprize TOT in serii de cate 5 reprize MOT urmate imediat de alte 5 reprize TOT. Suprafata slefuita arata mai bine acum, mai persisita aprox. 20 puncte vizibile.
Data: 09.03.2005 dupa cateva zile in care am avut probleme de sanatate, iar restul plecat in delegatie, am reluat finisarea oglinzii cu abraziv sitat. Am facut 10 reprize MOT si 8 reprize TOT. Maine voi trece la praf decantat 10 sec.
Data: 10.03.2005 am finisat cu praf decantat 10 secunde. Am efectuat 11 reprize MOT si 11 reprize TOT. Suprafata oglinzii apare uniform finisata, mai persista cateva puncte, in rest totul e k. Intre timp am inceput sa lacuiesc si unealta pentru realizarea polisorului. Am dat pana acum 3 straturi care au fost in intregime absorbite de discul de gips.
Data: 19.03.2005, azi am inceput finisarea cu abraziv decantat 30-45 secunde. Pana acum totul decurge bine, suprafata pare uniform finisata. Cu cateva zile in urma am mai efectuat 7 reprize MOT si 7 reprize TOT. Azi am masurat si distanta focala a oglinzii si mi-a iesit aprox. 127 cm adica cu circa 10 cm mai putin decat mi-am propus. Tot azi a trebuit sa repar unealta, deoarece a cazut o bucatica de lac de pe spatele uneltei.
Data: 21.03.2005 am efectuat 10 reprize MOT si alte 10 reprize TOT. Suprafata mai prezinta cateva mici gaurele pe care cred ca le voi scoate dupa inca vreo 2 zile cu abraziv decantat 20 de secunde. Nu am vazut zgarieturi (poate exista, dar sunt foarte fine). Duminica (ieri) am mai facut cateva reprize insa am renuntat deoarece mi se parea ca este ceva suspect intre unealta si oglinda (un graunte mai mare probabil). Am facut si testul cu proba de creion (am desenat doar pe matrita usor, cu un creion moale cateva forme “X”’uri pe fiecare patrat) si dupa aprox. 5 reprize cat am lucrat cu oglinda dedesupt, au disparut in intregime de pe unealta.
Data: 22.03.2005 am efectuat 11 reprize MOT si 11 reprize TOT. Totul a decurs bine pana acum, voi mai face probabil maxim 2 ture a cate 10-11 reprize pentru a vedea daca suprafata devine mai fina.
Data: 24.03.2005 am mai facut 4 reprize MOT si 5 reprize TOT, alternand cate 2 reprize MOT cu 2 reprize TOT. M-am oprit insa dupa a 5-a repriza TOT deoarece am auzit un zgomot ciudat facut de oglinda. Dupa ce am spalat oglinda am observat ca pe suprafata acesteia au aparut cateva zgarieturi fine. Am hotarat sa abandonez slefuirea cu abraziv decantat 30 de sec. Si am trecut la abrazivul WAO 15 primit de la Alin Tolea. Am spalat unealta si oglinda si am trecut apoi la decantarea abrazivului pentru a fi sigur ca nu contine abrazivi mai mari. Am efectuat 8 reprize de finisare MOT si 5 reprize TOT. Finisarea a decurs bine, la sfarsit dupa ce am spalat oglinda am cautat urmele de zgarieturi insa nu le-am mai gasit.
Data: 27.03.2005 am efectuat 22 de reprize MOT cu abraziv WAO 15. Suprafata este destul de uniform finisata (nu se vad urme de la abrazivul anterior) pentru a trece la urmatorul abraziv.
Data: 29.03.2005 am trecut la abrazivul WAO 9. Am efectuat 12 curse, urmand ca maine sa mai fac cateva si sa trec la ultimul abraziv. La o inspectie a suprafetei, aceasta pare foarte bine finisata, si foarte important, pare uniform finisata. Nu am observat zgarieturi sau urme de zgarieturi. Am desenat pe unealta cateva puncte cu ajutorul unui marker, si acestea tind sa dispara uniform de pe patratelele din ceramica.
Data: 30.03.2005 am mai efectuat 8 reprize si am considerat ca sunt deajuns, deoarece nu se mai vedeau urmele abrazivului precedent la o marire puternica cu ajutorul unui ocular.
Data: 02.04.2005 am abandonat pentru cateva zile finisarea cu ultimul abraziv WAO5 pentru a construi polisorul de smoala. Dupa ce am am terminat de ales smoala, am incercat sa construiesc un focuser provizoriu din teava PVC utilizand ca suport o piesa de lemn.
Dupa ce am spalat si uscat smoala, am trecut la topirea acesteia utilizand un “pahar” de metal. Topirea a decurs bine, deoarece am facut-o pe foc mic. Intre timp am pregatit doua placi de sticla de 4mm pe care urma sa torn smoala. Am pregatit un vas cu apa calda in care am scufundat cele 2 placi. Dupa ce smoala a devenit fluida, am oprit focul si am inceput sa sapunesc bine cele doua placi pentru a evita lipirea smoalei de acestea. Am asteptat cateva minute pentru a permite smoalei sa se raceasca si sa devina mai vascoasa, si apoi am turnat smoala pe sticla. Din pacate, din cauza ca sticla isi pierdea foarte repede caldura acumulata, a crepat dupa cateva secunde la contactul cu smoala. Ideea era ca sa torn smoala pe o placa de sticla pe care pusesem 4 piulite de 6mm pe care urma apoi sa o presez cu o a doua placa de sticla pana ajungea la grosimea piulitei mai sus amintite. Operatia a esuat, insa am decis sa continui, deoarece puteam sa obtin cateva patrate decente. Al doilea esec a intervenit cand am pus a doua placa pentru a presa smoala. Din neatentie am pus-o cu partea uscata (in loc de partea nesapunita) fapt care a determinat lipirea smoalei de aceasta. Cu greu, am reusit sa deslipesc smoala si am decis sa continui desi nu mai aveam mari sperante. Dupa ce s-a racit, am inceput sa tai cu ajutorul unui cutit patratele cu latura de 2,5 cm (~1inch). Cum era si de asteptat dupa taiere, patratele aveau aceeasi dimensiune, insa grosimi diferite. Initial m-am gandit ca dupa lipirea acestora pe unealta si efectuarea presarilor la cald vor veni in contact cu oglinda, insa diferentele erau prea mari pentru acest lucru. Ideea salvatoare a venit in scurt timp: presarea individuala a patratelelor de smoala. Pentru acest lucru am pregatit 2 bucati de faianta, pe una dintre ele am lipit 4 piulite de 4mm formand un patrat cu latura de circa 4 cm. Ideea era ca sa incalzesc in apa fierbinte cate un patratel de smoala si apoi sa-l pun sub cele doua placi, impreuna cu o greutate pana cand smoala se presa la inaltimea piulitelor de 4mm. Ideea a fost foarte buna si a si functionat, desi la sfarsit am obtinut patratele nu foarte groase de smoala. Dupa ce am presat toate patratelele, am incercat sa le pun provizoriu pe unealta. Rezultatele se pot vedea mai jos.
Pentru presarea la cald voi incerca sa folosesc plasa pentru tantari, pentru a realiza santuri mici in patratele. Data:19.04.2005. azi am reusit dupa multe zile in care am fost foarte ocupat sa finisez cu ultimul abraziv WAO5. Finisarea a decurs foarte bine, nu am vazut nici o zgarietura, si suprafata este uniform finisata. Intre timp in zilele pe care le-am avut mai libere am executat presarea la cald a polisorului de smoala. Din pacate plasa de tantari nu am gasit, in schimb am folosit un cutter pentru a realiza santurile mici in patrate.
Data: 20.04.2005 dupa ce am facut presarea la rece cu oxid rosu de fier m-am apucat la ora 20h30 sa polisez putin oglinda pentru a vedea cum merge polisorul. Desi nu ma asteptam, polisorul se comporta foarte bine, catre sfarsitul cursei de polisare, mergea foarte usor; Am testat oglinda dupa aprox. 20 de minute pentru a vedea cum avanseaza polisarea si am vazut ca si centrul si marginile erau la fel (asta in conditiile in care am lucrat atat cu oglinda deasupra cat si cu oglinda dedesupt).
Data 22.04.2005. Am continuat cu polizarea oglinzii. Pe cand am crezut ca totul decurge normal, am constatat cu stupoare ca se intampla ceva ciudat cu oglinda. Am hotarat sa fac un test sa vad daca polisarea decurge uniform. La teste s-a dovedit ca oglinda nu era polisata uniform, ci doar centrul pe un diametru de aprox. 10 cm si marginile (90%). Am presupus ca de vina este polisorul si am construit un cerc cu diametrul de 8 cm si un inel cu diametrul interior de 220 si am refacut presarile. Dupa cateva minute de lucru oglinda parea ca se corecteaza. Am mai lucrat si sambata, defectul s-a corectat mult mai bine. Sambata dupamiaza am refacut presarile la cald si la rece. Urmeaza luni sa vad rezultatele dupa cateva ore de polisat.
22.04.2005 – 17h55m Se observa ca doar partea centrala si cea exterioara se poliseaza mai bine |
22.04.2005 – 22h50m Am incercat polisarea cu curse pe coarda. Se observa ceva imbunatatiri. |
23.04.2005 – 14h35m Am refacut presarea cu ajutorul unui inel si a unui cerc. Se observa o imbunatatire a procesului de polisare. Predomina un mic inel central, vizibil de culoare galbena. |
23.04.2005 – 16h47m – dupa cateva curse am observat ca oglinda incepe sa redevina transparenta pe aprox. toata suprafata. Mai predomina inelul central. |
Data: 26.04.2005. Am mai continuat cu circa 45 de minute de polisare, insa din cauza oboselii am abandonat lucrul. Mi-am propus totusi sa fac o verificare cu ajutorul metodei Foucault pentru a vedea mai bine defectul care predomina pe oglinda. Asadar am pregatit dispozitivul Foucault si oglinda, pe care am asezat-o chiar in bariletul construit pentru telescop. Am lasat oglinda circa o jumatate de ora si apoi am trecut la controlul optic. Oglinda pare sa aiba forma paraboliodala cu gaura centrala si margini tesite (inca nu sunt sigur) sau umflatura centrala si inel in exterior. Voi incerca sa studiez aceste defecte utilizand masca Couder.
Aspectul oglinzii prin inaintarea cutitului opac dupa centrul de curbura. Sursa de lumina la stanga ochiului, deplasarea cutitului se face de la dreapta spre stanga |
Data: 30.04.2005. Am efectuat 30 de reprize cu oglinda deasupra si 30 de reprize cu oglinda dedesubt. Oglinda se prezinta bine deocamdata, nu exista defecte de suprafata (puncte, zgarieturi). Defectul optic inca mai persista. Voi folosi daca este necesar polisorul de la oglinda de 15 cm pentru racordarea suprafetei.
Data: 10.05.2005. Azi am testat oglinda cu ajutorul ecranului Couder. Desi initial am crezut ca am de a face cu o gaura centrala (forma apropiata de paraboloid) la teste s-a dovedit ca de fapt centrul oglinzii este mai ridicat. Am asadar o ridicatura centrala. Am inceput sa fac presarile la cald si rece cu ajutorul polisorului cu diametrul de 150mm de la vechea oglinda. Voi folosi curse normale de 1/3 centru peste centru si W efectuate cu oglinda dedesupt. Se va testa oglinda dupa circa 10 reprize. Azi am mai facut 10 reprize MOT si 5 reprize TOT cu ajutorul vechiului polisor.
Data: 14.05.2005. azi am continuat cu polisarea. Am construit un inel cu raza exterioara de 254mm si cea interioara de 180 mm pe care l-am folosit pentru presarea la cald (pentru rabaterea marginii polisorului). Am efectuat 40 de reprize MOT si 7 reprize TOT. Dupa aceea am efectuat inca 5 reprize MOT de data aceasta dupa ce am efectuat presarea la cald pentru a aduce polisorul la forma initiala (fara inel). Rezultatele nu sunt foarte bune.
Data: 18.05.2005. Azi m-am hotarat sa lucrez dupa o anumita metoda: si anume sa polisez 3 reprize cu oglinda deasupra COC si apoi 3 reprize cu oglinda excentric, dupa care am facut o presare la rece de 5-10 minute (am pus peste oglinda o galeata cu circa 3 litri de apa). Am efectuat astfel 18 reprize MOT COC si 18 MOT excentric. La controlul foucault s-a dovedit ca ridicatura centrala s-a redus foarte mult, si in plus a ajuns sa fie identica cu zona de 50-60% a oglinzii. Deocamdata profilul oglinzii este de forma de farfurie cu centrul ridicat. Aspectul oglinzii este foarte bun, deja centrul e aproape polisat. Si in zilele urmatoare voi continua la fel.
Data: 19.05.2005. Am lucrat seara dupa ora 18. Am incercat sa fac curse si reprize cat mai diversificate: MOTL (oglinda deasupra curse laterale) – 13 reprize, MOT COC (curse centrate cu oglinda deasupra) – 18 reprize, MOT W (oglinda deasupra curse de parabolizare) – 6 reprize, TOTL (unealta deasupra curse laterale) – 5 reprize, TOTL COC (unealta deasupra curse centrate 1/3D) – 5 reprize, MOT PS (curse de parabolizare speciale) - 1 serie. Am realizat si 3 presari la rece in total de 50 de minute. Defectul prezentat mai sus inca predomina. In zilele urmatoare voi folosi metoda de parabolizare cu polisorul stea, pentru a adanci centrul si a turti marginile.
Data: 20.05.2005, am lucrat cu oglinda deasupra si curse normale de 1/3 insa lent si fara bruscari ale oglinzii. Am incercat pe cat posibil sa conduc oglinda cat mai corect pe polisor. La inceput am simtit cum in unele locuri oglinda parea ca agata “ceva” insa dupa cateva reprize senzatia a disparut. Am realizat in total 19 reprize MOT COC si 3 CP (presari la rece). Defectul de pe oglinda s-a redus mult insa mai persista.
Data: 21.05.2005, am lucrat cu oglinda deasupra cu polisorul modificat (presat cu steaua de hartie). Am hotarat sa lucrez cateva reprize dupa care sa fac controlul optic. Am lucrat la inceput 7 reprize MOTCOCS, urmate de un CP si apoi inca 4 MOTCOCS. A urmat un control optic care a aratat ca defectul dispare incet de pe oglinda. Am mai continuat cu 17 reprize MOTCOCS si doua CP. A urmat un nou control optic, care a aratat ca am obtinut o sfera cat de cat buna. Defectul prezent pe oglinda este acum mult mai redus. Citirile de pe oglinda cu ajutorului ecranului Couder arata diferente mici de (0,7 mm) intre fereastra 2 si 3 si 0 fata de altele. Pentru a fi sigur ca defectul este redus in totalitate am mai efectuat inca 8 reprize MOTCOCS, dupa care am incalzit oglinda in apa calda si am efectuat o presare la cald pentru a sterge steaua de pe polisor. Centrul oglinzii, vazut de aproape prezinta foarte putine puncte, insa marginile sunt mai mate. Voi continua sa polizez cu oglinda deasupra si apoi cu oglinda dedesupt pana ce marginile vor deveni corecte din punct de vedere optic.
Data: 23.05.2005. Am mai efectuat 35 de reprize MOT COC pentru a mai scoate din punctele existente pe marginea oglinzii. Am facut si 3 presari la rece.
Aspectul oglinzii in data de 23.05.2005. Se observa ca defecte o ridicatura centrala (insa mica, care poate fi ignorata fiind obturata de secundara) si ridicatura marginala TUE? precum si defectul de ondulatii multiple. |
Din pacate pe oglinda mai persista puncte pe zonele marginale care nu pareau ca se scot la polisare. Am hotarat sa trec a doua zi la parabolizare.
Data: 24.05.2005. Azi am trecut la parabolizare. Am efectuat 9 reprize MOT W si am obtinut 1,23*Lambda. In data de 25 am mai efectuat mai multe reprize diferite TOT si MOT si am ajuns in final la Lambda/1.106. Zona centrala se pare ca este prea adanca in timp ce zona marginala este prea ridicata (TUE)?.
Data: 29.05.2005. Desi parabolizarea mergea bine, faptul ca marginile nu erau bine polisate m-au determinat sa revin la polisare, deoarece doresc sa fac o oglinda cat mai perfecta. Am facut pana acuma mai multe reprize MOT si TOT COC (nu le-am mai tinut socoteala). Am hotarat ca sa nu incep parabolizarea pana nu scot toate defectele si punctele de pe marginile oglinzii. Ca termen limita pentru terminarea oglinzii am ales data de 10 iunie 2005.
Data: 08.06.2005. am reusit in cele din urma sa polizez cat de cat si marginile oglinzii, (se mai vad puncte doar la o privire atenta) si m-am apucat de parabolizare. Ca sa mai castig timp am inceput sa parabolizez cu o unealta modificata (in forma de stea). Problema care a aparut a fost ca pe oglinda au aparut mai multe forme ciudate (ca si cum ar fi fost o suprafata proaspat arata) din cauza ca polisorul nu a facut contact cu toata suprafata oglinzii. Oglinda a capatat insa forma dorita de parabola (deocamdata lambda/1.15). Defectul banuiesc ca a aparut si din cauza ca nu am rotit oglinda decat dupa 10 curse, in loc sa o rotesc mai des, si am si grabit timpul necesar pentru o miscare de dute vino.
Data: 12.06.2005. Am zgariat oglinda in partea marginala din cauza impuritatii oxidului rosu de fier. Zgarietura are aspectul unui fir de par si are aprox. 4 cm lungime. O alta zgarietura insa mult mai fina sa gaseste paralel cu aceasta la aprox 1,5 cm de prima, care se poate scoate usor cu abraziv fin.
Pe oglinda se poate observa faptul ca centrul este mai bine polizat fata de margini.
Defecte optice (sesizabile cu aparatul Foucault):
1. Gaura centrala – cu aparatul foucault a reiesit faptul ca zona 1 si zona 2 sunt prea adanci, adica sunt “overcorected”;
2. Zona 5 trebuie tesita, in prezent ea apare ca defect TUE – turned up edges sau inel marginal in relief (defectul persista de la polisare, insa l-am ignorat nefiind asa de pronuntat, ceea ce s-a dovedit a fi o greseala imensa).
3. Zonele de pe oglinda apar in felul urmator:
a) zona 1 – overcorected;
b) zona 2 – overcorected;
c) zona 3 – overcorected;
d) zona 4 – overcorected;
e) zona 5 – undercorected;
4. Pe ansamblu, cu ajutorul programului Foucault, am gasit ca oglinda se situeaza in jurul valorii a Lambda/2.
5. Vizual, oglinda ar trebui sa mearga bine pana la aprox. 250 de ori.
6. Deocamdata, am hotarat sa aluminizam oglinda asa cum se prezinta in momentul de fata, sa-i testam calitatea optica, urmand ca in toamna sa reiau procesul de finisare, polisare si parabolisare, pentru a obtine cel putin lambda/10. Tot atunci voi recurge si la aluminizare+protectie la IOR.
Aspectul oglinzii in data de 11.06.2005:
Aspect de parabola lambda/2 cu defect TUE si zona 1 si 2 overcorected. |
20.06.2005. Am revenit din nou la sfera pentru a corecta defectele. La sugestia lui Alin am hotarat sa trimitem oglinda la Bucuresti la IOR pentru aluminizare. In acest scop am incercat sa corectez cat mai mult oglinda. In final, aspectul oglinzii la lambda/8.
Se observa ca defecte ce au ramas o margine ridicata urmata de un TDE. Ca suprafata oglinda este lambda/3. Nu am avut ocazia sa testez oglinda pe stele deoarece a trebuit sa o trimit la Bucuresti. Oglinda am trimis-o la inceputul lunii iulie. Intre timp am continuat cu constructia partii mecanice a telescopului. Am inceput prin cautarea de materiale precum placaj, suruburi, holzsuruburi, prenadez, etc. Cel mai gros placaj pe care am putut sa il procuram a fost de 10 mm la pretul de aprox. 600 de mii de lei. Placajul a venit la dimensiunile de 120*200 cm. Din acesta am taiat pentru inceput un nou set de inele pentru cutia secundarei, deoarece celelalte erau prea slabe si se imbinau greu.
Am taiat piesele pentru cutia secundarei- 2 inele, si pentru cutia principalei. Toate acestea au fost taiate utilizand un fierastrau pendular electric.
Am imbinat toate piesele si am constata ca se potrivesc perfect.
Am construit si bariletul oglinzii secundare utilizand lemn usor de brad si aluminiu. |
|
Piesele pentru fixarea tuburilor de aluminiu. Tuburile de aluminiu sunt de 21mm diametru exterior si perete de 1 mm. In ciuda grosimii mici a peretelui sunt foarte rezistente. |
|
Vopsirea bariletului secundarei s-a facut cu vopsea negru mat. |
Telescopul pregatit pentru asamblare |
In asteptarea oglinzii am incercat sa fac cat mai multe operatii de construire a telescopului. Piesele laterale pentru miscarea in latitudine trebuiau facute din placaj mai gros. Singura solutie era lipirea a doua placaje de 10 mm pentru a obtine o grosime cat de cat acceptabila. Insa solutia lipirii nu mi se parea foarte rigida, asa ca am dublat cuplarea dintre cele doua piese cu suruburi de 3 mm, in numar de 9 pentru fiecare piesa dupa cum se vede si in imagine.
Telescopul a fost terminat in luna august. Primul sau "first light" a avut loc intr-o zona foarte frumoasa, cu un cer excelent (lacul de acumulare Bezid). O greseala imensa a fost lipirea oglinzii secundare pe barilet cu toata suprafata. Telescopul avea din aceasta cauza aspect de astigmatism. Defectul a fost corectat ulterior prin lipirea oglinzii cu 3 puncte utilizand silicon.
Concluzii: Jurnalul se doreste a fi un mic ghid pentru constructia unui telescop si a unei oglinzi in special. Personal, jurnalul m-a ajutat sa-mi dau seama de greselile pe care nu mai trebuie sa le fac pe viitor. Cum s-a vazut, din cauza interpretarii gresite a unui defect, s-au aplicat corectii gresite, care au stricat mai mult suprafata optica. De asemenea este foarte importanta pastrarea curateniei in locul in care se face polisarea. Si un graunte mic de abraziv poate face ravagii. Nu recurgeti la solutii alternative, asa cum am procedat cu vopsirea cu vopsea a uneltei de gips. Folositi lacuri, pe care le dati in mai multe straturi. Testati impermeabilitatea stratului aplicat prin scufundarea uneltei in apa. Daca nu isi schimba culoarea, sau nu apar pete inchise inseamna ca izolatia s-a facut bine. Faceti discul de gips suficient de gros, e chiar indicat sa fie mult mai gros decat oglinda. Nu recurgeti la probe gen "proba creionului" daca nu cunoasteti tehnica. In ultima faza a finisarii aceasta proba poate fi nefasta, putand duce la zgarierea suprafetei optice.
In prezent (2006) telescopul descris mai sus este principalul nostru instrument de observatie. Vizual cat si fotografic se prezinta excelent, avand imagini foarte bune la grosismentele pe care ni le permitem momentan cu ajutorul ocularelor si un Barlow 2x (250x) atat in cazul studierii suprafetelor planetare cat si a obiectelor deepsky. In vara anului 2006 am construit o platforma ecuatoriala care a deschis telescopului noi orizonturi de studiu. Dorim sa le multumim tuturor celor care ne-au ajutat in derularea acestui proiect ambitios: Alin Tolea (America), Felician Ursache (Sf. Gheorghe), Adrian Bruno Sonka (Bucuresti), Matei Silviu (Bucuresti).