Bine ati venit !

Astronomia

Astronomia (din limba greacă, άστρον astros: stea, νόμος nomos: lege) este stiinta care studiaza corpurile ceresti.

Oamenii au fost dintotdeauna fascinati de cer si de stele. La inceput, primul lucru pe care l-au observat a fost faptul ca Luna isi schimba forma de la o noapte la alta precum si pozitia fata de stele. Ei au trasat de asemenea constelatiile sub forma unor oameni sau animale si au creat povesti pe seama lor. Primele observatii astronomice au fost pictate pe peretii unor pesteri inca de acum 30000 de ani. Preotii antici au fost printre primii astronomi, ei studiind cerul pentru a fi siguri de acuratetea calendarelor ce le faceau, bazate pe scimbarile lunii.
Cel putin in urma cu 5000 de ani astronomii antici au inceput sa foloseasca monoliti pentru a cartografia miscarea Soarelui si a stelelor. Cel mai cunoscut asemenea monument in prezent este cel de la Stonehenge din Marea Britanie. Amerinindienii au construit de asemenea cercuri de piatra aliniate cu Soarele si stelele pentru a cunoaste momentul rasaritului Soarelui si a inceputului anotimpurilor. Unele stele si constelatii ca Ursa Major se gasesc permanent in partea nordica a cerului iar marinarii antici au folosit aceste stele pentru a se ghida. Polinezienii au gasit privind la stele calea, peste vastul Ocean Pacific, spre insule indepartate. Maiasii care au trait in sudul mexicului au urmarit de asemenea foarte atent miscarile Lunii si a planetei Venus. Pana aproximativ in anul 800 i.e.n ei aveau deja construite cladiri special destinate observarii cerului precum si un calendar mult mai exact decat cel folosit in Europa in aceeasi perioada

Vietile vechilor egipteni depindeau de fluviul Nil, revarsarile acestuia facand posibila cultura cerealelor. Preotii au inregistrat cu atentie revenirea inundatiilor si au observat ca acestea reveneau aproximativ dupa 365 de zile. Astfel se face ca egiptenii au fost primii care au folosit un calendar cu 365 de zile in an. Babilonienii au privit universul ca pe un disc de pamant inconjurat de ape. Ei au fost primii oameni care au studiat miscarile planetelor tinand inregistrari detaliate a drumurilor acestora printre stele. Precum majoritatea oamenilor in antichitate si babilonienii credeau ca sudiind miscarile planetelor vor putea prezice viitorul. O poveste a Bibliei ne prezinta cum babilonienii au incercat sa construiasca o cale spre stele - Turnul Babel. Primii astronomi greci probabil au preluat de la acestia cea mai mare parte a cunostintelor lor. Aproximativ prin anul 550 i.e.n filozoful grec Pitagora a subliniat pentru intaia oara ca luceafarul de dimineata si cel de seara ar fi unul si acelasi corp ceresc. Azi stim ca acest corp ceresc e planeta Venus.

In acele vremuri majoritatea oamenilor credeau ca pamantul e plat. Una din parerile grecilor descria lumea ca fiind un disc plutitor aflat intr-un glob dar mai tarziu unii astronomi greci au inceput sa creada ca insusi pamantul ar avea forma unui glob. Unii chiar au sustinut ca Luna de fapt reflecta lumina Soarelui. Ptolemeu avea sa descrie pamantul ca fiind o minge uriasa aflata in centrul universului cu restul corpurilor ceresti aflate in miscare pe o orbita circulara in jurul lui. Luna se afla pe primul cerc apoi Mercur, Venus, Soarele, Marte, Jupiter si Saturn. Stelele erau cele mai indepartate. Pentru a explica de ce planetele-si schimbau directia, Ptolemeu folosind calculele lui Hipparchus a descoperit un model detaliat al miscarii planetelor. Ptolemeu a creat lucrarile sale prin anul 150 e.n. iar Hiparchus prin anii 130 i.e.n. deci, a durat 280 de ani ca sa se ajunga la acest model. Era foarte complicat dar putea fii folosit pentru a determina pozitiile planetelor pe cer la un moment dat. Prin anul 240 i.e.n un astronom grec aflat in egipt, Eratostene, a descoperit ca atunci cand soarele era exact deasupra capului intr-un oras, in alt oras aflat la 800 km spre nord, Soarele lasa umbra. Astfel Eratostene a concluzionat ca suprafata Pamantului trebuie sa fie curbata si a dedus ca pamantul e o sfera cu o cisrcumferinta de aproximativ 40000 km. Azi noi stim ca el avea dreptate. Dupa Ptolemeu cultura greceasca a inceput sa dispara dar arabii incepand cu anul 632, descoperind cartile acestora de stiinte si matematica, le-au tradus in araba si le-au studiat . Prin anul 900 un arab pe nume al Battani a descoperit noi cai de a determina pozitiile planetelor. Daca nu ar fii fost arabii, cunostiintele grecilor ar fi putut disparea.

Europenii descopereau astfel ca grecii mai si greseau uneori. In 1572 astronomul danez Tycho Brahe a descoperit si studiat o noua stea luminoasa, sau supernova, aparuta pe cer. In cele din urma steaua avea sa dispara dar Tycho Brahe a inregistrat pozitia supernovei atat de precis incat a permis astronomilor moderni sa fotografieze ramasitele acesteia. Din observatorul lui din Danemarca Tycho Brahe a descoperit de asemenea faptul ca, cometele erau ma departate de Pamant decat Luna. Grecii credeau ca cerul ramanea permanent neschimbat si credeau cometele a fii un fenomen atmosferic. Toate acestea au facut ca europenii sa fie mai receptivi la idei noi ca cea a lui Copernic ce spunea ca Pamantul se roteste in jurul soarelui. Un moment de cotitura avea sa vina odata cu inventia lunetei in Olanda. Un astronom italian, Galileo, auzind de aceasta si-a construit una proprie si in anul 1609 a indreptat-o spre cer. El a descoperit primul ca Luna era o lume acoperita cu cratere, munti si ceva ce semana cu intinderile de apa. A desoperit ca planeta Jupiter are 4 sateliti care se rotesc in jurul ei si ca Venus isi schimba forma precum Luna. Descopera de asemenea multe stele care erau prea putin luminoase pentru a se vedea cu ochiul liber. Toate acestea nu se potriveau cu imaginea greceasca despre univers dar se incadrau imaginii propuse de Copernic Astfel in acel moment incepea astronomia moderna.

Kepler a fost Primul astronom care a propus un model planetar care descriea corect detaliile miscarii planetelor avand Soarele in centru. Totusi Kepler nu a reusit in a formula teorii care sa sustina modelul propus de el. Aceasta avea sa fie contributia lui Newton caruia I se atribuie inventia legilor de mecanica cereasca si a legii gravitationale care au permis explicarea miscarilor planetare. Newton a fost de asemenea cel care a perfectionat telescopul refractor care-i poarta numele si in prezent. Descoperirile ce au urmat au venit parallel cu imbunatatirile aduse marimii si calitatii telescoapelor. Au fost intocmite cataloage stelare precum cel al lui Lacaille si a altor obiecte ceresti precum cel al lui Herschel. Acesta din urma in anul 1781 avea sa descopere planeta Uranus – prima planeta descoperita. In secolul al 19-lea un progress semnificativ a fost facut odata cu introducerea de noi tehnologii. Fraunhofer avea sa descopere 600 de benzi in spectrul luminii Soarelui carora Kichoff avea sa le atribuie diferite elemente chimice. Existenta galaxiei noastre ca o entitate distincta avea sa fie dovedita abia in secolul 20 odata cu descoperirea primelor galaxii. De asemenea au fost descoperite obiecte exotice precum quasarii, pulsarii, radio galaxiile etc.

Astronomii privesc cerul si in prezent dar acum acestia au modalitati noi de a colecta informatia de pe cer si au noi concepte despre cum functioneaza universul. Astazi pe langa instrumente optice astronomii folosesc instrumente ce capteaza undele radio de la obiecte prea departate ca sa poata fii vazute si chiar au trimis instrumente in spatiu. Folosim aceste instrumente pentru a descoperii lucruri despre care astronomii greci nici nu ar fi putut visa.